Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul şi pe patru, Totuşi tu ghici-vei chipu-i, Şi de plânge, de se ceartă, Tu în colţ petreci în tine Şi-nţelegi din a lor artă Ce e rău şi ce e bine. Viitorul şi trecutul. Sunt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul. Cine ştie să le-nveţe; Tot ce-a fost ori o să fie. În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie. Te întreabă şi socoate. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera şi nu ai teamă; Te întreabă şi socoate Ce e rău şi ce e bine; Toate-s vechi şi nouă toate: Vreme trece, vreme vine.
Mihai Eminescu, Glossă
Zilele astea am avut un deja-vu. Mi se părea că odată cu alegerile la care tara participă în această perioadă, scenariul ireal al pandemiei revine în psihicul nostru cu acelaşi haos social, cu neîncredere, cu frică şi destabilizare. Am simţit teama clienţilor mei în cabinet, şocul şi surpriza cunoscuţilor, adrenalina pe care doar impulsul de supravieţuire activat, o poate amplifica psihologic până la paroxism.
Şi mi-am amintit că suntem cu toţii oameni, vulnerabili la excese şi la teama de necunoscut, la seducţia unui viitor mai bun, la care cu toţii sperăm. Monştrii de sub paturile noastre poate că arată diferit, dar în spatele măştilor lor, regăsim aceeaşi nevoie de siguranţă, de predictibil, de speranţă şi de libertate.
Şi pentru că nu este deloc uşor să îţi păstrezi minţile când lumea o ia evident razna, iată câteva instrucţiuni de supravieţuire emoţională, pe care poţi să le pui în practică în perioada asta.
1. Informează-te din surse credibile
Sunt multe informaţii care circulă pe internet şi în mass-media zilele astea. Cu toţii ne simţim impulsionaţi să ne exprimăm opiniile, îngrijorările, analizele mai mult sau mai puţin pertinente. Nu uita că există întotdeauna oameni care pot profita de pe urma emoţiilor tale puternice, iar ceea ce se viralizeaza în mediul online, face apel la emoţiile, la dorinţele şi la temerile tale. Raţiunea este mult mai plictisitoare şi greu de monetizat. Atunci când te informezi, cauta surse credibile şi obiective, care nu ţin partea unei tabere sau a alteia, ci a adevărului. Studiază Constituţia României pentru a înţelege mai bine care sunt atribuţiile şi limitele unui preşedinte, dar si ale altor instituţii ale statului.
Aici găseşti Constituţia României: https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
2. Foloseşte-te de gândirea critică pentru a discerne între opinii şi fapte
Gândirea critică este acel proces mental care ne ajută să analizăm o informaţie şi să evaluăm valoarea ei de adevăr, prin studierea faptelor, a dovezilor pro şi contra, a raţionamentului din spatele unor afirmaţii.
În vălmăşagul tuturor mesajelor cu care suntem mai bombardaţi că niciodată azi, este extrem de important să deosebim ce este părerea cuiva, de un fapt concret şi ce este demonstrabil, de nedemonstrabil. Tehnica dialogului şi a interogării socratice, cea care stă la baza dezvoltării gândirii critice, presupune să ne punem întrebări care pun la îndoială ceea ce credem că ştim. Pune-ţi mai des aceste întrebări:
De unde ştiu asta?
Ce mă face să cred că informaţia asta e adevărată?
În baza cărui raţionament este informaţia asta adevărată?
Care sunt dovezile pe care le am în legătură cu asta?
Există motive să mă îndoiesc cu privire la aceste dovezi?
De ce altă informaţie am nevoie, pentru a ajunge la o concluzie?
Care ar fi argumentele pro, dar contra?
Este această informaţie un fapt demnostrabil, o presupunere sau o părere?
Mai multe despre gândirea critică: https://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndire_critic%C4%83
Mai multe despre tehnica întrebărilor socratice: https://iteach.ro/pagina/1192/tehnica-intrebarilor-socratice
3. Fii atent la mesajele catastrofice
"Ne aşteaptă vremuri groaznice", "Nu ne mai facem bine", "Trebuie să plecăm din ţară cât se mai poate", "Mi-e groază de ce urmează", "Vin gheii peste noi", "Vom fi sclavii lor".
Sigur ai auzit, ai citit sau chiar ai scris şi tu astfel de mesaje în discuţiile tale cu ceilalţi. Este greu să rămâi raţional şi să nu cazi pradă distorsiunilor cognitive, atunci când amintirea unui trecut pe care nu îl doreşti repetat, nu este mai departe de câteva generaţii.
Toate aceste temeri sunt reale şi justificate, purtăm în noi amintirea suferinţelor noastre şi a celor dinaintea noastră, iar mecanismele noastre de supravieţuire se activează atunci când ceva din prezent seamănă cu ceva din trecut. Cu toate astea, realitatea şi percepţia ei, sunt două lucruri diferite, iar ceea ce trăim azi, nu este totuna cu ceea ce s-a întâmplat în trecut. Sunt multe circumstanţe sau contexte care astăzi diferă în plan social şi global, care ne pot pune pe o traiectorie diferită, pentru a nu repeta trecutul.
Aşa cum poţi să te foloseşti de gândirea critică pentru a face diferenţa între fapte, presupuneri şi opinii personale, îţi poţi folosi simţul observaţiei pentru a distinge mesajele care prezintă viitorul ca fiind catastrofic şi ceea ce se afla în spatele acestor mesaje: o teamă puternică şi generalizată, o percepţie sumbră a realităţii, dar nu realitatea obiectivă. Viitorul este consecinţa alegerilor noastre din prezent.
4. Fii atent la gândirea în extreme
O altă distorsiune cognitivă este gândirea alb-sau-negru, o perspectivă iraţională bazată pe emoţii puternice, care polarizează tot ceea ce vedem în extreme sau valori absolute de bine sau rău. Gândirea alb-sau-negru, totul-sau nimic, ne împiedică să vedem lucrurile aşa cum sunt ele în realitate: complexe şi complicate. Putem astfel să fim mult mai uşor de influenţat atunci când suntem conduşi de emoţii, fie prin mesaje catastrofice care fac apel la frică (extrema negativă), fie prin promisiuni frumoase, dar lipsite de realism (extrema pozitivă).
Pornind de la premisa că între alb şi negru există un întreg spectru de nuanţe de gri, poţi folosi gândirea critică pentru a reduce extremele şi a fi mai mult în contact cu adevărul obiectiv şi complex:
Este asta ceva atât de rău/ atât de bine?
Este perspectiva aceastei situaţii influenţată de cum mă simt acum?
Care pot fi consecinţele acestei situaţii pe termen lung?
Care sunt avantajele acestei situaţii, dar dezavantajele ei?
Cum ar arăta o situaţie de compromis?
Cum percep ceilalţi această situaţie?
Cum aş percepe aceasta situaţie într-o săptămână/o lună sau un an?
5. Fii atent la promisiunile hiperbolice
"E prea frumos ca să fie adevărat" spune o vorbă care ne atrage atenţia să fim precauţi atunci când ceea ce auzim şi vedem, ne depăşeşte aşteptările şi ne promite ceva ce de atâta vreme ne dorim. Suntem vulnerabili prin nevoile noastre neîmplinite, prin lipsurile şi frustrările noastre care aşteaptă să fie compensate, dar şi prin credinţa că putem obţine ceva important pentru noi, fără vreun efort, fără să investim atenţie, timp, grijă sau o oarecare muncă în schimb.
Oamenii spun multe şi promit uşor, este ceva ce văd adesea în cabinet. Câţi dintre noi nu ne-am promis că de mâine vom mânca mai sănătos, vom face mai mult sport, vom lucra mai puţin peste program sau vom petrece mai puţin timp dând scroll compulsiv pe telefon? Câţi dintre noi nu am renunţat pe parcurs, fiindcă ceea ce ne-am propus presupunea un efort pe care nu ni l-am asumat pe deplin, sau pe care nu l-am anticipat?
Ne dorim cred, cu toţii, un viitor mai bun. Întrebarea este, de ce anume este nevoie pentru a ajunge acolo? Care este preţul şi suntem oare dispuşi să îl plătim?
6. Nu hrăni anxietatea, acţionează
Mai multe persoane mi-au spus că au găsit un confort şi o mai mare linişte în a face ceva concret pentru a-şi gestiona îngrijorarea şi sentimentul că nu au control asupra a aceea ce se întâmplă.
Anxietatea este hrănită de gândurile noastre, care pot fi haotice, obsesive, intruzive şi catastrofice, aşa cum ai văzut mai sus. Atunci când atenţia noastră este focalizată în mod pasiv pe dialogul mental intern, anxietatea creşte şi noi ne simţim din nou, lipsiţi de control.
Fie că foloseşti energia anxietăţii ca să te informezi mai bine, să te exprimi şi să împărtăşeşti informaţia cu alţii, să-i mobilizezi pe cei din jurul tău sau pur şi simplu să faci curat în casă, este mai sănătos să îţi canalizezi tensiunea acumulată în direcţii care sunt constructive şi prosociale. La fel de bine, poţi practica mai mult sport în această perioadă, dacă te simţi agitat.
În felul ăsta, vei trece dintr-o stare pasivă, într-una mai activă, preluând astfel controlul asupra a ceea ce poţi controla: pe tine.
Sunt curioasă care sunt temerile cu care te confrunţi în preajma alegerilor şi ce te ajută pe tine să gestionezi anxietatea din această perioadă? Poate îmi dai idei noi pentru partea a doua a articolului :)
Nu uita să dai share dacă ţi-a plăcut acest articol şi să te abonezi la newsletter, ca să rămâi la curent cu articolele viitoare!
Rămâi cu bine (şi cu mintea intreagă),
Monica
În Hamlet este o replică ”E vrema scoasă din țățănă, vai ce blestem? Că eu m-am fpst născut ca s-o întrem”. Acum noi toți suntem Hamlet.
Mi-a plăcut mult articolul, sfaturile sunt foarte utile!
Personal mă îngrijorează viitorul și ideea unei schimbări de carieră în contextul actual, însă încerc să mă concentrez mai mult pe ceea ce simt că am nevoie momentan, anume timp pentru relaxare. Îmi încarc bateriile pentru a putea mai apoi să mă ocup de lucruri mai complexe pe care să le gândesc și să le fac dintr-o stare mai puțin anxioasă.